Pentru că ... de ce, nu?
Pentru că, înțeleg de ce trebuie să culeg,
Pentru că, atunci când culeg
Nu ridic ochii aprinși de culoare,
Pentru că, o culoare este doar un culoar spre adevăr,
Pentru că, adevărul nu există decât pe aripile libertății,
Pentru că, a exista este tot ceea ce ne dorim,
Pentru că, dorim să ne vindecăm de idei,
Pentru că, ideile bune sunt răvășite de suflete înguste,
Pentru că, îngustă ni pare și viața,
Pentru că, viața este un covor șah-mat în alb și negru,
Pentru că, albul ne atinge bătrânețea,
Pentru că, negrul este cântecul de dor al copilăriei,
Pentru că, copilăria este un miracol desăvârșit,
Pentru că, niciun miracol nu durează,
Pentru că, a dura înseamnă răbdare,
Pentru că, răbdarea vine să ne construiască caracterul,
Pentru că, noi căutăm caractere frumoase intr-o lume pierdută din vreme,
Pentru că, frumusețea o găsim întruchipată în trupul fecund,
Pentru că, fecundă-i natura în veșminte de primăvară,
Pentru că, primăvara-i însorită, respiră a prospețime,
Pentru că, prospețimea se luptă cu poluarea picurată în suflete de oameni,
Pentru că, oamenii nu mai sunt oameni,
Pentru că, oamenii au umerii îngreunați de ploi și furtuni,
Pentru că, furtuna coboară frunze, stropi pe iarba arsă, 
Pentru că, arde soarele și focul și inima rănită, 
Pentru că, rănit îi soldatul plecat în războiul purtat de alții,
Pentru că, alții gândesc doar pentru ei, când totul se prăbușește dincolo de ochii lor,
Pentru că, uneori prăbușite ne sunt visele, speranțele de care ne agățăm,
Pentru că, agatandu-ne, ne simțim mereu în balans,
Pentru că, balansul în doi este atunci când de fapt ești singur,
Pentru că, singuri suntem și-n ultimele clipe,
Pentru că, o clipă poate fi o minune dintr-un miliard,
Pentru că, un miliard este un număr necunoscut celor săraci,
Pentru că, un sărac este omul desculț care își dă suflarea pentru tine,
Iar tu îl sfidezi privindu-l în gol,
Pentru că, sfidarea este aroganța celor care uită să fie pământeni,
Pentru că, pământul va fi pătura care ne va înveli sufletul și trupul tuturor cândva,
Pentru că, trupul nu este veșnic ci doar o nălucă trecătoare,
Pentru că, totul este trecător de când te naști până mori,
Pentru că, moartea este o palmă dată vieții dar atât de necesară,
Pentru că, necesari ne suntem doar nouă înșine, 
Pentru că, noi înșine uităm să ne iubim,
Pentru că, iubirea este emoția umedă pe care nu știm de multe ori cu cine o împărțim,
Pentru că, a împărți respiră a bunătate dăruită din suflet,
Pentru că, sufletul este casa sentimentelor rostogolite,
Pentru că, rostogolindu-se, viața va fugi odată cu tine,
Pentru că, viața începe cu tine și se sfârșește cu ceea ce ai devenit.