Ascult pașii tăi în noapte,
Spre o frunză ei se îndreaptă,
Să o strivească în durere
Ca să renască iarăși, după iarnă.
Și primăvara și vara
Culori calde ea îmbracă,
Preia parfumul tău ce parcă
Emană aroma pielii tale,
Atât de fină, atât de delicată.
Ești îmbrăcată toată
Cu acest parfum ce ți se potrivește doar ție,
Costum de iasomie,
Ce îmi place doar mie și numai mie.
Pe unde treci, pe unde calci,
Pământul se sfarmă
În mii de ape îngândurate,
Iar florile înnebunesc, adulmecând văzduhul.
Căci în aer plutește al tău parfum
Suav, blând ca întotdeauna,
De parcă vii de prea mult timp
Dintr-o altă lume.
Și simt aroma ta lovindu-se de mine,
O mână întind să ți-o cuprind
Căci tot ce vreau eu acum de la tine,
E doar un dans sublim.
Tu îmi răspunzi timidă
Îți tremură și glasul și gleznele firave,
Căci nu cunoști pașii
Tangoului de altădată.
Și totuși, te lași purtata de aroma ta,
Ce îți dă încredere că, prin parfumul tău poți avea...
Puterea de a conduce acest dans, acest pământ,
Ce este atât de jos.
Atât de jos încât să-l domini cu privirea,
Dar el te domină pe tine,
Căci îți susține pașii de când te naști
Până la pieire.