Inspiratie

N-aud ce simt….dar mor odată cu asfințitul, Căci nu-i văd culoarea cea de altădat, Păreri de rău din minutele copilăriei, Paradisul fericirii infinite, Înghesuită acum într-un bol de sticlă. N-aud o zi copilărie Trecut-a un timp atât de repede venit, Pășești ca pieton pe valuri, pe linia trasată adolescentina Când crezi că ești învingătoare Și _{Citeste mai mult}

Două rânduri de mâini trecut-au peste timp, Îmi pare că gândesc în locul nostru, Iar umbre searbăde de îmbrățișări se furișează Uitate de demult a mai străbate Drumul iubirii dintre oameni. Două rânduri de fețe înghesuite, Îmi pare că-si micșorează dimensiunea, În căutarea unor zâmbete bizare Lovite, zdrențuite, De măști, mereu împrumutate. Două rânduri scrise _{Citeste mai mult}

Plămădită-n tine dintotdeauna, Te rătăcești în ea ca într-o oglindă spartă, Cu gânduri și simțiri ce te încearcă, De te întrebi: sunt eu, ești tu, Odată? Și cât poți fii așa nimeni nu știe, Dar, ea se întoarce cu al său zâmbet către mine, Iar eu ca un copil nevinovat Cu ochi sticloși, alunecoși ce-mi _{Citeste mai mult}

Imagine mută privești în gol, Trăiești o viață de nemuritor. Dar, uimitor de profund te regăsești Într-o simplă bucată de lemn. Vorbești doar cu tine, zile și nopți, Ce-ți sunt date de acel Creator. Însuflețită ești, sculptură în lemn, De inima, talentul unui om Ce te vrea a fi, doar o oglindă a sa. Privirea-ti _{Citeste mai mult}

De-ai fi tu…… Liniște adâncită în lacrimă adormită Pe obrazu-ti bântuit de dragoste uimită, Primită din ceasloave îngălbenite Șoptită, de râuri toate, de sălcii îndurerate, Ți-aș da măcar o clipă din viața mea toată Să fii OM, să te metamorfozezi ușor În fluture firav ce poartă Pe umeri culori mirobolante, În fiara ce mușcă ucigător _{Citeste mai mult}

Imperfect de tandru vorbești cu norii sfioși, Cu al lor salt mortal peste mări și oceane, Călători neobosiți dintotdeauna ce au fost și sunt, Ce poartă cu ei tainic, soarele și luna. Imperfect de tandru privești lumina, Meandrele razelor lunii se joacă cu tine, Preferi o clipită din timpul clepsidrei ce zboară, Eternitatea-i prea sumbră _{Citeste mai mult}

O clipă de tăcere îmi e îndeajuns, Ca tălpile-mi goale să te sărute Pământ ce-mi ești, Cel umed de roua dimineții, cel răsfățat De aroma florilor de câmp, În goana pașilor mărunți Prin zile, nopți….atât de neștiute. O clipă de tăcere îmi e îndeajuns, Să ating cu mâna întreaga lume, Dar e doar un zbor _{Citeste mai mult}

O liniște măruntă, a singurătății toată, Se mișcă și se îngână Cu mine, în tainicele șoapte. Mă mir și eu pe mine Ce are să-mi spună, Căci e năluca care, se duce și revine După ale sale pofte, haine și brutale. Singurătate, în carne și oase sfărâmate, Nu ai loc de mine, de a mea _{Citeste mai mult}

Plămădit din dragoste dorită Te scurgi ușor pe al tău destin, Scris pe o filă din cartea unei vieți umile Citită, de prea mulți aceia Ce se nasc, trăiesc și pier. Te naști cu zile multe Încălzite de razele solare, Răcite de prea multă îngândurare, Și-ti prinzi a ta suflare și candoare De-ale mamei aripi _{Citeste mai mult}

De-ai fi tu, frigul cel ce vine, Valuri, valuri aburinde, Cu o iarnă prigonită De o toamnă ruginie, Ți-aș mai da măcar o dată, Raza palidă, dar caldă, A soarelui făclie. Iar…. De-ai fi tu, fulgul cel de nea, Te-as scufunda doar în privirea mea, Ca într-un ocean dormind pană-n adâncuri Ce ascultă noaptea șoaptele _{Citeste mai mult}

Surâs suav și delicat, Te întinzi pe o pată de lumină Cu o culoare te deschizi, Și ieri și azi și mâine Spre o lume plină. Plină de farmecul zâmbetului Soare Ce te așteaptă ca un prinț, Cu o rază uimitoare a iubirii sale Coborând pe trepte către tine, O floare împărăteasa ce tu ești, _{Citeste mai mult}

Începi spre a te uimi, De o privire, de o imagine de sine, Cu toate că ești tu, vorbești cu tine Și te întrebi gândind cu ochii De ești azi, de ești mâine, De ai putea sa te regăsești măcar o clipă Într-o picătură de ploaie vie. Mii de picături au trecut peste tine Și _{Citeste mai mult}

În căutare de cuvinte ne naștem, ne trezim, murim Și nu știu dacă fiecare literă citită din dreapta, din stânga, este doar ce ne dorim, Poate că este un mod de viață în liniște, pace sau război Când doar cuvântul ne mișcă, ca pe niște fugari nebuni. Un pic mai mult în căutare nu-ți trebuie, _{Citeste mai mult}

Pornești în căutare de idei, În fiecare zi ce-ți spune Că este un nou drum, Dar nu știe anume De-i soare sau furtună, Într-un pahar sau pe o mare Acolo unde-i secunda, gândul, Ce caută alinare. Tu cauți alinarea de când descoperi lumea, O ti în mână, ca pe o minune, Căci vezi în ea _{Citeste mai mult}

De cate ori rostim cuvântul, De cate ori ne-am dus cu gândul, Departe în magie, dincolo de cortină, Ce ridică cu sine, Zâmbete, aplauze, lacrimi, funingine, Din viața unor oameni fericiți Dăruiți să dăruiască O floare, culoare, mister dar și grandoare. O lume tenebră dar plină de viață Își mișcă al său trup departe de _{Citeste mai mult}