Viaţa unui trandafir


Surâs suav și delicat,
Te întinzi pe o pată de lumină
Cu o culoare te deschizi,
Și ieri și azi și mâine
Spre o lume plină.
Plină de farmecul zâmbetului Soare
Ce te așteaptă ca un prinț,
Cu o rază uimitoare a iubirii sale
Coborând pe trepte către tine,
O floare împărăteasa ce tu ești,
În catifeaua cea mai fină.
Ești veselă, ești tristă,
O!!....floare minunată,
De-ai ști cât de iubită ești
Ai vrea să ai doar nouă vieți odată,
Dar nu poți tu...... căci ești ca NOI
O biată muritoare, ce îți scrii viața
De când te naști și până mori o dată.
Dar, cum e viața ta,
Te-ai întrebat vreodată,
Sau doar privești umil la NOI,
În timp ce tu îți scri în liniște povestea
Știută doar de tine și de zei,
În zorii zilei și-n apus
Când singurătate te cuprinde 
Ca pe-un bătrân răpus de ani.
Începi să-ți spui povestea vieții tale
Un singur loc îți este martor,
Atât de tristă pentru tine,
Sublimă pentru cei ce o trăiesc 
Pe o bucățică de hârtie.
În fiecare zi din an, din lună, anotimp
Mereu îți schimbi înfățișarea,
Când veselă și drăgăstoasă,
Când tristă, uricioasă,
Ca a unei statui ce doarme
În căutarea gândurilor unor oameni
Ce își găsesc iubirea, doar în al tău zâmbet candid.
Vibrezi de când te naști,
Te metamorfozezi, în pasiune și culoare,
Iar atunci când crești
Este de ajuns, doar o privire asupra omenirii
Ca roșul tău cel mai intens
Să eclipseze cu iubire
Până și-o inimă înghețată de durere
Sortita cândva pieirii.
Nu-ți este ușor, cunosc ce simți,
Să râzi cu o petală
Când, cu una mori,
Dar ști să mergi înainte crezând în al tău har
Acela de a aduce fericire lumii, bolnavă de inimă rănită.
Tu speri, împărăteasă bună ce tu ești,
Într-o minune ce să vie,
Să dăinuie atât cât va fi să fie 
Acest Pământ, această omenire,
Minune ce înseamnă, iubire, dragoste de oameni.
Iar de vei fi acolo, îmbătrânită de anii grei de-o veșnicie,
Biciuită fiind de vânt, de ploi, de frunze moarte, fulgi de nea,
Tu vei lupta.......
Ca dragostea din noi și pentru ceilalți să fie
Un simbol shakespearian și nu numai.
Cu toții o să fim poate cândva,
O Julieta și-un Romeo
Îndrăgostiți în gânduri și simțiri,
Până când viața ne va stinge
O ultimă lumină.

Lasă un răspuns