-
Lumea nimicului
E litera n, de la nimic și poate nici nu doare,E litera i, de la inocența cu dor de viață,E litera m, de la măreția celor slabi privită după Lună,E litera i, repetitiv, de la idei ce ne poartă pe drumul visării,E litera c, de la căința celor aruncați pe corabia secundelor,E litera u, de…
-
Și totuși … ți-e toamnă
Și totuși ți-e toamnă, Și totuși zâmbești,Chiar dacă în sufletȚi-e frig, ți-e ploaie, ți-e vânt,Și frunzele zburătoare zdrobescTot ce întâlnesc în cale.Și totuși ți-e toamnă,Culorile îți bat în ferestre,Pătrunse de spiritul dansului vibrant,În ritm de Vivaldi cu acorduri muzicale,Rumori tomnatice umane,Se nasc odată cu ele.Și totuși ți-e toamnă,Străzile umede își numără picăturile de ploaie,Se scurg…
-
Pot fi octombrie
Pot fi… orice:O frunză, o floare, un poem,O pasăre rară,Doar o chemare, doar o uitare,Depinde cum mă priveștiAici, acum, ca-n povești.Octombrie a fost și este,Octombrie va fi și fără noi,El pururi trăiește,Cu teamă, culori și ploi.Dar, dacă pot fi orice…De ce nu și brumărel?Să mă aștern tremurând ca o frunză,Cu picuri curgând peste mine,Acoperind lacrima…
-
Gânduri
Doar unul e îndeajuns,Să poți păși cu chip tânăr și nestăvilitPe puntea catre Divin,Fără teamă și resentimente abisale,Când doar unul e îndeajuns pentru Tine!!Cu pași mici, rari și încrezători,Desenezi arhitectura propriului destin,Cu acele culori plămădite de zei,La care mergi să povestești,Cu pași mici, rari și încrezători.Că ești pe marea gândurilor agitate,Cu o aripă divină sculptata,…
-
Când … noi e un singular
Când … noi e un singular,Născut sub zodia intempestivă a vremii,Călătorește cu gânduri într-un sertar Și insolit alege o casă cu amintiri lacustre,În care sălășluiește înfrigurat,Meditând la zilele ce vor urma.Când … noi e un singularAl oamenilor … om,Prinși în jurul rațiunii și al libertății lor,De când se nasc și până mor,Se încred că unirea…
-
Amintirea-i deja dor
Amintirea-i deja un dor, Un dor adânc și nemișcat,
-
Așteptare
Aștept liniștea ce se lasă După o iarnă obosită, Ca o orchestră de furtună grațioasă Ce a încântat odat mulțimea.
-
Inefabil și totuși…
Inefabil și totuși…, Gândurile se adună În stropi de întrebări retorice ori nu
-
Poezia … ca spectacol
Frământări spirituale, frământări epocale, Aplicate în versuri, din dorință lăuntrică nebună,
-
Lumină și întuneric
Lumină, întuneric,… unde vă risipiți?
-
Nu știu
Nu știu, dar știu că nu …Nu poate fi,O meditație cu inversare,O meditație ce doare,Ce mă cheamă pe – nseratPe o lacrimă de lună,Și…Nu știu, dar știu că nu….Nu poate fi decât….O bucurie, de reîntâlnire a Omului cu mine,Cu spiritul ce moare și renaște,Pe o geană de lumină ce zâmbește,Cu ochii copilului ce cuprinde întreaga…